Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEVANSÁRE, devansări, s. f. Faptul de a devansa. – V. devansa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEVANSÁRE s.f. Acțiunea de a devansa și rezultatul ei; devans. [< devansa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEVANSÁRE s. 1. v. depășire. 2. v. grăbire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
devansáre s. f., g.-d. art. devansării; pl. devansări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEVANSÁ, devansez, vb. I. Tranz. 1. A întrece pe cineva, a o lua cuiva înainte; a depăși. 2. A săvârși sau a face să se petreacă ceva mai devreme decât era normal sau prevăzut; a grăbi (o acțiune, un fapt). – Din fr. devancer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEVANSÁ ~éz tranz. 1) A lăsa în urmă; a întrece; a depăși. 2) A face să se devanseze. /<fr. devancer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DEVANSÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A se produce înainte de timpul prevăzut sau cel normal. /<fr. devancer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEVANSÁ vb. I. tr. 1. A întrece, a depăși. 2. (Rar) A grăbi (desfășurarea, săvârșirea unui fapt etc.). [< fr. devancer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEVANSÁ vb. tr. 1. a întrece, a depăși. 2. a grăbi desfășurarea, săvârșirea unui fapt etc. (< fr. dévancer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEVANSÁ vb. 1. v. depăși. 2. v. grăbi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
devansá vb., ind. prez. 1 sg. devanséz, 3 sg. și pl. devanseáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink