DEVORÁNT, -Ă, devoranți, -te, adj. Care devorează; fig. arzător, mistuitor; care nu poate fi potolit, stăpânit; devorator. – Din fr. dévorant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEVORÁNT, -Ă adj. Care devorează; devorator. ♦ (Fig.) Mistuitor, sfâșietor, arzător. [Cf. fr. dévorant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEVORÁNT, -Ă adj. care devorează; devorator. ◊ (fig.) mistuitor, arzător. (< fr. dévorant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEVORÁNT adj. v. colosal, extraordinar, mistuitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
devoránt adj. m., pl. devoránți; f. sg. devorántă, pl. devoránte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEVORÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care devorează; cu proprietatea de a devora. 2) fig. Care mistuie; în stare să devoreze; mistuitor. Sentiment ~. /<fr. dévorant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink