DEZAMĂGITÓR, -OÁRE, dezamăgitori, -oare, adj. Care dezamăgește. – Dezamăgi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEZAMĂGITÓR adj. decepționant, deziluzionant. (Un spectacol ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dezamăgitór adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezamăgitóri; f. sg. și pl. dezamăgitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEZAMĂGITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care dezamăgește. /a dezamăgi + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink