DEZESPERÁNT, -Ă, dezesperanți, -te, adj. Care te duce la desperare, care te face să desperi. – Din fr. désespérant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEZESPERÁNT, -Ă adj. Care te face să desperi, care te împinge la desperare; desperant. [< fr. désespérant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEZESPERÁNT, -Ă adj. desperant. (< fr. désespérant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dezesperánt adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezesperánți; f. sg. dezesperántă, pl. dezesperánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEZESPERÁNT ~tă (~ți, ~te) livr. Care duce la desperare; care provoacă desperare. /<fr. désespérant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink