DEZINHIBÍȚIE s. f. Ieșirea din starea de inhibiție, înlăturare a inhibiției; dezinhibare. – Din fr. desinhibition.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEZINHIBÍȚIE s.f. (Med.) Înlăturarea stării de inhibiție. [Gen. -iei. / < fr. désinhibition].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEZINHIBÍȚIE s. f. dezinhibare. (< fr. désinhibition)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dezinhibíție s. f. → inhibiție
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink