DEZLEGĂTÓR, -OÁRE, dezlegători, -oare, s. m. și f. Persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. – Dezlega + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
dezlegătór s. m., pl. dezlegătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
dezlegătoáre s. f., g.-d. art. dezlegătoárei; pl. dezlegătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink