DEZORDONÁT, -Ă, dezordonați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care nu este deprins cu ordinea; neglijent (în îmbrăcăminte, în modul de a-și păstra lucrurile, în muncă, în felul de viață, în gândire). ♦ (Despre manifestările omului) Care arată lipsă de ordine. 2. (Despre lucruri, încăperi, locuri) Lipsit de ordine; care se află în neorânduială. – Din fr. désordonné.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEZORDONÁT, -Ă adj. 1. Neglijent, neordonat (în muncă, în comportare, în îmbrăcăminte etc.). 2. În neorânduială, în dezordine. [Cf. fr. désordonné].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEZORDONÁT, -Ă adj. 1. (despre oameni) neglijent, neordonat (în muncă, în gândire, îmbrăcăminte etc.). 2. (despre lucruri; și adv.) în dezordine, în neorânduială. (< fr. désordonné)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEZORDONÁT adj. 1. v. neglijent. 2. haotic. (Mișcări ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Dezordonat ≠ aranjat, ordonat
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
dezordonát adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezordonáți; f. sg. dezordonátă, pl. dezordonáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEZORDONÁT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care nu este obișnuit cu ordinea; neglijent. 2) (despre lucruri, încăperi etc.) Care se află în dezordine. /<fr. desordonne
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink