DEÎNMULȚÍT s. n. sg. (Mat.) Primul factor al unei înmulțiri, număr care urmează să fie înmulțit cu cel de-al doilea termen. – De4 + înmulțit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEÎNMULȚÍT m. Număr care se înmulțește cu alt număr numit înmulțitor. /de + înmulțit
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEÎNMULȚÍT s. (MAT.) (înv.) multiplicand.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
deînmulțít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink