DIAPROIECTÓR, diaproiectoare, s. n. Proiector pentru diapozitive. [Pr.: di-a-pro-iec-] – Dia[pozitiv] + proiector.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIAPROIECTÓR s.n. Aparat care permite diaproiecția; proiector pentru diapozitive. [Pron. di-a-pro-iec-. / et. incertă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIAPROIECTÓR s. n. aparat pentru diaproiecție. (< germ. Diaprojektor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
diaproiectór s. n. (sil. di-a-pro-iec-), pl. diaproiectoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink