DIARÉE s. f. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii f****e moi sau lichide. [Pr.: di-a-] – Din fr. diarrhée, lat. diarrhoea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIARÉE f. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii f****e cu consistență moale sau apoasă. [Art. diareea; G.-D. diareei; Sil. di-a-re-e] /<fr. diarrhée, lat. diarrhoea
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIARÉE s.f. Boală care constă în evacuarea deasă a materiilor f****e de consistență apoasă sau moale. [Pron. -re-e, pl. invar. / < fr. diarrhée, cf. gr. diarrhoia < dia – prin, rhein – a curge].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIARÉE s. f. boală constând în evacuarea frecventă a materiilor f****e de consistență lichidă. (< fr. diarhée)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DIARÉE s. (MED.) (pop.) cufureală, lamoste, pântecare, pântecăraie, pârțuică, treapăd, trepădare, urdinare, vintre, (înv. și reg.) scursoare, (înv.) scursură, (eufemistic) deranjament.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
diarée s. f. (sil. di-a-), art. diaréea, g.-d. art. diaréii; pl. diaréi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink