DIHÓR, dihori, s. m. Mamifer carnivor de mărimea unei pisici, cu corpul lung, cu picioarele scurte și cu blană cafenie, care se apără de dușmani răspândind un miros urât (Putorius putorius). [Acc. și: díhor] – Probabil din sl. *dyhorŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
dihór (-ri), s. m. – Mamifer carnivor care se apără răspîndind un miros urît (Martes foina, Mustela putorius). Sl. *dŭchorĭ „miros urît” (Cihac, II, 96; Tiktin; Miklosich, Slaw. Elem., 23), cf. sb., cr., cf. tvor, pol. tchorz, bg. dŭchor (Conev 56).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
DÍHOR ~i m. Mamifer carnivor de mărimea unei pisici, cu corpul lung și subțire, cu picioarele scurte și blană de culoare cafenie. /<sl. dyhoru
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIHOR DE ÁPĂ s. v. lutră, nurcă, vidră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dihór/díhor s. m., pl. dihóri/díhori
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink