DILATÓRIU, -IE, dilatorii, adj. (Franțuzism) Care provoacă sau tinde să provoace o întârziere, o amânare, o tărăgănare (a unei acțiuni, a unui proces etc.). – Din fr. dilatoire, lat. dilatorius.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DILATÓRIU, -IE adj. (Liv.) Care cauzează sau tinde să cauzeze o întârziere, o amânare. [Pron. -riu. / cf. fr. dilatoire, lat. dilatorius].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DILATÓRIU, -IE adj. (jur.) care caută să câștige timp, să întârzie o decizie. (< fr. dilatoire, lat. dilatorius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dilatóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. dilatórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. dilatórii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DILATÓRIU ~e (~i) fig. Care tinde spre amânarea, tărăgănarea soluționării unui litigiu. [Sil. -to-riu] /<fr. dilatoire, lat. dilatorius
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink