DILIGÉNT, -Ă, diligenți, -te, adj. (Livr.) Harnic, sârguincios, zelos. – Din lat. diligens, -ntis, fr. diligent.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DILIGÉNT, -Ă adj. Sârguitor, silitor. [< lat. diligens, cf. fr. diligent].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DILIGÉNT, -Ă adj. sârguitor, silitor. (< lat. diligens, fr. diligent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DILIGÉNT adj. v. activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
diligént adj. m., pl. diligénți; f. sg. diligéntă, pl. diligénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink