DISCOFILÍE s. f. Pasiune de a colecționa discuri1 (4). – Din fr. discophilie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISCOFILÍE s.f. Pasiunea pentru discuri; tendința de a colecționa discuri. [Gen. -iei. / < fr. discophilie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISCOFILÍE s. f. pasiunea pentru muzica pe discuri; tendința de a colecționa discuri. (< fr. discophilie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
discofilíe s. f., art. discofilía, g.-d. art. discofilíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink