DISCOGRAFÍE, discografii, s. f. 1. Totalitatea discurilor1 (4) înregistrate de un cântăreț, de o formație etc. 2. (Med.) Radiografie a unui disc intervertebral. – Din fr. discographie, engl. discography.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISCOGRAFÍE s.f. 1. (Muz.) Evidența înregistrărilor pe disc, cu indicarea titlului, a autorului piesei, numele interpreților etc. ♦ Catalog de discuri muzicale. 2. Radiografie a nucleului unui disc intervertebral. [Gen. -iei. / < fr. discographie, cf. engl. discography].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISCOGRAFÍE s. f. 1. studiu științific al înregistrărilor pe disc (2). 2. totalitatea înregistrărilor pe discuri ale unui autor sau interpret. ◊ catalog de discuri muzicale. 3. radiografie a unui disc intervertebral. (< fr. discographie, engl. discography)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
discografíe s. f., art. discografía, g.-d. art. discografíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DISCOGRAFÍE ~i f. Totalitate a discurilor înregistrate de un cântăreț de o formație etc. /<fr. discographie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink