Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DISCÓRD, -Ă adj. Care nu este acordat, discordat. ♦ Care nu are armonie, nearmonios. [< fr. discord].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISCÓRD s.n. Poezie lirică medievală de origine provensală, cu o structură neregulată prin diversitatea strofelor sau chiar a limbilor. [< it. discordo, cf. prov. descort].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISCÓRD1 s. n. poezie lirică medievală provensală, cu o structură neregulată prin diversitatea strofelor sau chiar a limbilor. (< it. discordo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DISCÓRD2, -Ă adj. (despre instrumente muzicale) care nu este acordat, discordat. ◊ lipsit de armonie. (< fr. discord)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DISCORDÁ vb. I. 1. intr. A nu concorda, a nu se potrivi. ♦ A fi discordant, lipsit de armonie, 2. tr. A relaxa, a destinde. [P.I. 3 -dează și (rar) -dă. Var. descorda vb. I. / < fr. discorder, it. lat. discordare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISCORDÁ vb. I. intr. a nu concorda, a nu se potrivi. ◊ a fi discordant. II. tr. a relaxa. II. refl. (despre instrumente muzicale cu coarde) a se dezacorda. (< fr. discorder, lat. discordare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DISCORDÁ vb. (MUZ.) a se dezacorda. (Un instrument care s-a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A discorda ≠ a acorda, a armoniza, a concorda
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink