DISFAZÍE s. f. (Med.) Afazie. – Din fr. dysphasie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. afazie. [Gen. -iei. / < fr. dysphasie, cf. gr. dys – dificil, phasis – vorbire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISFAZÍE s. f. afazie. (< fr. dysphasie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DISFAZÍE s. v. afazie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
disfazíe s. f. (sil. mf. dis-), art. disfazía, g.-d. disfazíi, art. disfazíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink