Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: disimila (verb tranzitiv) , disimilare (substantiv feminin)   
DISIMILÁRE, disimilări, s. f. (Fon.) Faptul de a se disimila; disimilație. – V. disimila.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISIMILÁRE s.f. Acțiunea de a disimila; disimilație. [< disimila].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISIMILÁRE s. (FON.) disimilație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
disimiláre s. f., g.-d. art. disimilării; pl. disimilări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DISIMILÁ, pers. 3 disimilează, vb. I. Refl. (Despre sunetele vorbirii) A suferi o disimilație. – Din fr. dissimiler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DISIMILÁ ~éz tranz. (sunete ale vorbirii) A face să se disimileze. /<fr. dissimiler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DISIMILÁ se ~eáză intranz. (despre sunetele vorbirii) A suferi o disimilație. /<fr. dissimiler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DISIMILÁ vb. I. tr., refl. (Lingv.; despre sunete) A (se) modifica, a dispărea sau a face să dispară datorită influenței unui alt sunet identic, asemănător. [< fr. dissimiler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISIMILÁ vb. refl. (despre sunete) a suferi o disimilație. (< fr. dissimiler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
disimilá vb., ind. prez. 3 sg. disimileáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)