DISIMULÁȚIE, disimulații, s. f. (Rar) Disimulare. – Din fr. dissimulation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISIMULÁȚIE s.f. Prefăcătorie, nesinceritate; disimulare. [Gen. -iei, var. disimulațiune s.f. / cf. fr. dissimulation, lat dissimulatio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISIMULÁȚIE s. f. disimulare. (< fr. dissimulation, lat. dissimulatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
disimuláție s. f. → simulație
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink