DISPERSÍV, -Ă, dispersivi, -e, adj. Care permite dispersia. – Din fr. dispersif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DISPERSÍV, -Ă adj. Care permite dispersia. [< fr. dispersif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DISPERSÍV, -Ă adj. 1. care permite dispersia. 2. (despre un mediu transparent) al cărui indice de refracție este dependent de lungimea de undă care îl străbate. (< fr. dispersif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dispersív adj. m., pl. dispersívi; f. sg. dispersívă, pl. dispersíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DISPERSÍV ~ă (~i, ~e) Care produce dispersia. /<fr. dispersif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink