DIVERSIONÍST, -Ă, diversioniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. De diversiune, cu caracter de diversiune, cu scopul de a provoca o diversiune. 2. S. m. și f. Persoană care provoacă sau încearcă să provoace o diversiune. [Pr.: -si-o-] – Diversiune + suf. -ist.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIVERSIONÍST, -Ă adj. De diversiune, care urmărește să provoace o diversiune. // s.m. și f. Cel care provoacă sau încearcă să provoace o diversiune. [Pron. -si-o-. / < diversiune, diversion(ism) + -ist].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIVERSIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care provoacă sau încearcă să provoace o diversiune. (< engl. diversionist)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
diversioníst adj. m., s. m. (sil. -si-o-), pl. diversioníști; f. sg. diversionístă, pl. diversioníste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIVERSIONÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care are caracter de diversiune. Acțiune ~stă. [Sil. -si-o-] /diversiune + suf. ~ist
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DIVERSIONÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană implicată într-o diversiune. /diversiune + suf. ~ist.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink