Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
DIZOLVÁNT, -Ă, dizolvanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are însușirea de a dizolva. ♦ Fig. Care dezagregă, descompune, nimicește. 2. S. m. Substanță (lichidă) care are însușirea de a dizolva în masa ei alte substanțe; solvent. – Din fr. dissolvant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DIZOLVÁNT, -Ă adj. 1. (adesea s.m.) Care are proprietatea de a dizolva; solvent. 2. (Fig.) Nimicitor, ruinător, care descompune. [Cf. fr. dissolvant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DIZOLVÁNT, -Ă I. adj., s. m. (substanță) care are proprietatea de a se dizolva; solvent1. II. adj. (fig.) care descompune, dezorganizează. (< fr. dissolvant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DIZOLVÁNT s. v. solvent.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dizolvánt adj. m., s. m., pl. dizolvánți; f. sg. dizolvántă, pl. dizolvánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DIZOLVÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe) Care dizolvă; care are proprietatea de a dizolva. /<fr. dissolvant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)