DOBROGEÁN, -Ă, dobrogeni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Dobrogei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Dobrogei sau populației ei, privitor la Dobrogea sau la populația ei. – Dobrogea (n. pr.) + suf. -ean.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
dobrogeán adj. m., s. m. (sil. -bro-), pl. dobrogéni; f. sg. dobrogeánă, pl. dobrogéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink