DOCUMENTÁR, -Ă, documentari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Cu caracter sau valoare de document. 2. Adj., s. n. (Film sau scriere) care prezintă fapte absolut autentice. – Din fr. documentaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DOCUMENTÁR, -Ă adj. Bazat pe documente; care servește la documentare. // s.n. Film, scriere care înfățișează fapte reale, cu valoare de document, de documentație. [Cf. fr. documentaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DOCUMENTÁR, -Ă I. adj. care servește la documentare; cu valoare de document. II. s. n. film, scriere care înfățișează fapte reale. (< fr. documentaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
documentár adj. m., pl. documentári; f. sg. documentáră, pl. documentáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
documentár s. n., pl. documentáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DOCUMENTÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) Care are caracter de document; care este bazat pe documente. 2) Care servește la informarea precisă într-un document. Date ~e. /<fr. documentaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DOCUMENTÁR2 ~e n. 1) Film care prezintă fapte autentice. 2) Scriere în care se relatează sau se înregistrează evenimente din actualitate. /<fr. documentaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink