Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DÓDII s. f. pl. (Pop. și fam.; în expr.) A vorbi sau a grăi (cam) în dodii = a vorbi fără șir; a aiura. A lăsa (pe cineva) în dodiile lui = a lăsa (pe cineva) să-și facă nestingherit toanele, capriciile. A umbla sau a merge (ca) în dodii = a umbla sau a merge în neștire, năuc. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DÓDII f. pl.: A vorbi în ~ a vorbi întraiurea. A umbla în ~ a umbla fără rost. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DÓDII s. f. pl. (În expr.) În dodii = la întâmplare. (din dodă)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
dódii s. f. pl.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DODÍ, dodesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găsi ceva din întâmplare; a pune mâna pe ceva, a înhăța.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
DODÍ, dodésc, vb. IV. Tranz. (Trans.) A o nimeri, a ghici fără să vrea. (din dodă)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink