Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: doftor (substantiv masculin) , doftori (verb tranzitiv)   
DOFTORÍ, doftoresc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A îngriji un bolnav (cu mijloace empirice); a doftorici. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (în urma unui tratament). – Din doftor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DOFTORÍ vb. v. căuta, îndrepta, înfiripa, îngriji, însănătoși, întrema, înzdrăveni, lecui, reface, restabili, ridica, tămădui, trata, vindeca.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
doftorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. doftorésc, imperf. 3 sg. doftoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. doftoreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DÓFTOR s. m. v. doctor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)