DOMINIÓN, dominioane, s. n. Nume mai vechi dat statelor din afara insulelor britanice care fac parte din Imperiul Britanic, având statut de suveranitate și egalitate în drepturi cu metropola. [Pr.: -ni-on] – Din fr. dominion.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DOMINIÓN s.n. Stat care făcea parte din Imperiul britanic (azi din Commonwealth), depinzând de metropolă și având numai formal o oarecare autonomie. [Pron. -ni-on, pl. -oane. / < fr., engl. dominion].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DOMINIÓN s. n. stat, teritoriu care făcea parte din imperiul britanic (azi din Commonwealth), bucurându-se de o anumită independență. (< fr., engl. dominion)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dominión s. n. (sil. -ni-on), pl. dominioáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DOMINIÓN ~oáne n. Fiecare dintre statele care formau Uniunea Britanică, care duceau aceeași politică ca metropola și se bucurau de o anumită independență. [Sil. -ni-on] /<fr. dominion
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink