Dex domnesc

DOMNÉSC, -EÁSCĂ, domnești, adj. 1. Care aparține domnului (3), privitor la domn; care emană de la domn; care aparține curții domnului. ♦ Bogat, îmbelșugat; elegant. 2. (În sintagmele) Mere domnești = varietate de mere mari, de culoare gălbuie-portocalie dungată cu roșu. Măr domnesc = soi de măr care produce asemenea mere. – Domn + suf. -esc.

DOMNÉSC adj. (IST.) voievodal, (înv.) gospod, stăpânesc, vlădicesc. (Palatul ~; sceptru ~.)

domnésc adj. m., f. domneáscă; pl. m. și f. domnéști

DOMNÍ, domnesc, vb. IV. Intranz. A conduce un principat, o țară, o împărăție în calitate de domn (3). ♦ Fig. A fi stăpânitor, a stăpâni. Între noi va domni pacea. 2. A o duce foarte bine, a nu avea nici o grijă. 3. Fig. (Despre o înălțime, o clădire etc.) A domina (2). – Din domn.

A DOMNÍ ~ésc intranz. 1) A fi domn al unei țări. 2) fig. A trăi ca un domn; a duce o viață din belșug; a huzuri; a se lăfăi. 3) fig. (despre liniște, pace, ordine) A avea loc în exclusivitate. 4) fig. (despre forme de relief, clădiri) A se înălța impunându-se prin proporții și măreție. ◊ Muntele ~ește deasupra întinderii. /v. a domni

DOMNÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care este caracteristic pentru domni; de domn; voievodal. 2) Care este caracteristic pentru păturile privilegiate; boieresc. ◊ Măr ~ varietate de măr cu fructe mari, de culoare gălbuie-portocalie dungată cu roșu. /domn + surf. ~esc

BUSUIOC-DOMNÉSC s. v. rezedă, rozetă.

CARTE DOMNÉASCĂ s. v. hrisov.

CĂMARĂ DOMNEÁSCĂ s. v. tezaur, vistierie.

CIUPERCĂ DOMNEÁSCĂ s. v. pitarcă.

DOMNÍ vb. (IST.) a cârmui, a conduce, a dirigui, a guverna, a stăpâni, (înv. și pop.) a oblădui, (înv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povățui. (Ștefan cel Mare a ~ cu glorie în Moldova.)

FLOARE-DOMNEÁSCĂ s. v. garoafă de munte, garoafă sălbatică, garofiță, surguci, toporaș, violetă, viorea.

LOCOTENENT DOMNÉSC s. v. regent.

LOCOTENENȚĂ DOMNEÁSCĂ s. v. căimăcămie.

PASĂRE-DOMNEÁSCĂ s. v. botroș, cinteză, sticlete.

SALCIE-DOMNEÁSCĂ s. v. răchițică.

domní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domnésc, imperf. 3 sg. domneá; conj. prez. 3 sg. și pl. domneáscă

floáre-domneáscă s. f., g.-d. art. flórii-domnéști; pl. flóri-domnéști

rug-domnésc s. m.

ACADEMIA DOMNEASCĂ DIN BUCUREȘTI, școală superioară (1694-1818), înființată de Constantin Brîncoveanu. Important centru de cultură greacă, cu sediul la Mănăstirea Sf. Sava, iar în ultimii ani la Schitu Măgureanu.