Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: domoli (verb tranzitiv) , domolire (substantiv feminin)   
DOMOLÍRE, (rar) domoliri, s. f. Acțiunea de a (se) domoli.V. domoli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DOMOLÍRE s. 1. v. potolire. 2. v. alinare. 3. încetinire, potolire. (~ fugii cuiva.) 4. v. calmare. 5. v. stru-nire. 6. v. atenuare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Domolire ≠ agitare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
domolíre s. f., g.-d. art. domolírii; pl. domolíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DOMOLÍ, domolesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face să se miște sau a se mișca mai încet. ♦ Tranz. A înfrâna, a struni un animal. 2. Refl. (Despre elemente sau fenomene ale naturii) A se liniști, a se potoli, a scădea în intensitate. 3. Tranz. și refl. A (se) calma, a (se) îmblânzi, a (se) tempera. 4. Refl. (Despre pante, dealuri etc.) A deveni mai puțin înclinat, mai lin, mai ușor de urcat. – Cf. sl. domoliti se „a obține prin rugăciuni”, ucr. domolyty „a obține”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DOMOLÍ ~ésc tranz. 1) A face să se domolească; a potoli; a modera; a tempera. 2) (caii) A stăpâni cu ajutorul frâului; a struni; a înfrâna. /<ucr. domolyty
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DOMOLÍ mă ~ésc intranz. 1) A se mișca mai domol. 2) (despre fenomene ale naturii) A pierde din intensitate (până la încetare); a se liniști; a se tempera; a se modera; a se potoli; a se ogoi. 3) (despre persoane) A deveni calm, înfrânându-se; a se liniști; a se tempera; a se modera. 4) (despre pante, dealuri etc.) A deveni mai lin; a-și reduce unghiul de înclinație. /<ucr. domolyty
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DOMOLÍ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. a (se) încetini, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera. (Și-a ~ fuga.) 4. v. calma. 5. a (se) calma, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) stăpâni, a (se) tempera. (Te rog să te ~!) 6. v. cuminți. 7. v. struni. 8. v. calma. 9. v. tempera. 10. v. atenua.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) domoli ≠ a (se) întărâta, a (se) intensifica
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A se domoli ≠ a se agita, a se alarma, a se neliniști
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
domolí (domolésc, domolít), vb. – A calma, a împăca, a liniști. Sl. maliti „a micșora”, de la malŭ „mic”, cu pref. exhaustiv do-, ca în doborî, dogori, domiri, etc. (Miklosich, Lexicon, 361; Cihac, II, 99; Scriban). Vocalismul nu prezintă dificultăți (ăo ca în sl. mamitirom. momi). – Der. domol, adv. (încet, ușor), postverbal. Tiktin combate proveniența sl., din motive pe care nu le explică, iar Candrea dă etimonul drept necunoscut. Este posibil să fie așa deoarece astăzi cuvîntul se simte oarecum creație expresivă, datorită consonanței sale, care îl asimilează creațiilor în -li.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
domolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domolésc, imperf. 3 sg. domoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. domoleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)