DONICIOÁRĂ, donicioare, s. f. Diminutiv al lui doniță. – Doniță + suf. -ioară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DONICIOÁRĂ s. cofiță, (reg.) cofăiel, cofaieș. (O ~ cu apă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
donicioáră s. f., g.-d. art. donicioárei; pl. donicioáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink