DOXOLOGÍE, doxologii, s. f. Cântare liturgică închinată sfintei Treimi. – Din ngr. doxologhía.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DOXOLOGÍE s.f. Moment în liturghia creștină în care se face glorificarea lui Cristos. [Gen. -iei. / < fr. doxologie, cf. gr. doxa – glorie, logos – vorbire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DOXOLOGÍE s. f. 1. moment în liturghia creștină în care se face glorificarea lui Cristos. 2. studiu sistematic al rolului pe care îl are aprecierea în învățământul școlar. (< fr. doxologie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DOXOLOGÍE s. (BIS.) (înv.) slavoslovie. (~ este o cântare liturgică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
doxologíe s. f., art. doxología, g.-d. art. doxologíei; pl. doxologíi, art. doxologíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink