Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DRAGÁRE, dragări. s. f. Acțiunea de a draga; dragaj. – V. dragá.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DRAGÁRE s.f. Acțiunea de a draga și rezultatul ei; dragaj. [< draga].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DRAGÁRE s. (MAR.) dragaj. (~ minelor marine.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dragáre s. f., g.-d. art. dragării; pl. dragări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DRAGÁ, draghez. vb. I. Tranz. 1. A săpa cu draga fundul unei ape și a scoate materialul săpat. 2. A curăța de mine marine o cale navigabilă. – Din fr. draguer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DRAGÁ ~ghéz tranz. 1) (fundul unei ape) A săpa cu draga. 2) (căi navigabile) A curăța de mine; a demina cu draga. /<fr. draguer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DRAGÁ vb. I. tr. 1. A săpa sub apă și a îndepărta materialul săpat cu ajutorul unei drage. 2. A curăța de mine o cale navigabilă. [< fr. draguer, it. dragare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DRAGÁ vb. tr. 1. a săpa sub apă și a îndepărta materialul săpat cu ajutorul unei drage. 2. a curăța de mine o cale navigabilă. (< fr. draguer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dragá vb., ind. prez. 1 sg. draghéz, 3 sg. și pl. dragheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink