DROBÍȚĂ, drobițe, s. f. Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, ale cărui ramuri, fierte în apă, dau o culoare galbenă, folosită la vopsit (Genista tinctoria). – Drob2 + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DROBÍȚĂ s. (BOT.; Genista tinctoria) drob, (reg.) drobișor, drobușor, genistră, grozamă, spartă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DROBÍȚĂ s. v. rechie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dróbiță s. f., g.-d. art. dróbiței; pl. dróbițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink