Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DRĂGOSTÍRE s. f. (Pop.) Faptul de a (se) drăgosti; p. ext. dragoste. – V. drăgosti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DRĂGOSTÍRE s. v. alintare, dezmierdare, mângâiere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
drăgostíre s. f., g.-d. art. drăgostírii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DRĂGOSTÍ, drăgostesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Pop.) A(-și) spune cuvinte de dragoste; a (se) mângâia, a (se) dezmierda. ♦ Refl. recipr. A întreține, a avea relații de dragoste. – Din dragoste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DRĂGOSTÍ ~ésc tranz. A trata cu gesturi și cuvinte de dragoste. /Din dragoste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DRĂGOSTÍ mă ~ésc intranz. 1) A se afla în relații de dragoste (unul cu altul); a se iubi. 2) A face schimb de semne de afecțiune (conconutent); a se mângâia. /Din dragoste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DRĂGOSTÍ vb. v. alinta, dezmierda, iubi, mângâia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
drăgostí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. drăgostésc, imperf. 3 sg. drăgosteá; conj. prez. 3 sg. și pl. drăgosteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink