DRĂNICÉR, drăniceri, s. m. Meșteșugar care face dranițe sau acoperă casele cu draniță. – Draniță + suf. -er.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
drănicér s. m., pl. drănicéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DRĂNICÉR ~i m. 1) Meșter care face dranițe. 2) Muncitor specializat în acoperirea clădirilor cu draniță. /draniță + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink