DUBEÁLĂ, dubeli, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) dubi; (concr.) argăseală. [Var.: dubálă s. f.] – Dubi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DUBEÁLĂ s. v. argăseală, argăsire, argăsit, tăbăceală, tăbăcire, tăbăcit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dubeálă s. f., g.-d. art. dubélii; pl. dubéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DUBEÁLĂ ~éli f. reg. 1) v. A DUBI. 2) Amestec de substanțe pentru dubirea pieilor. [Sil. -bea-lă] /a dubi + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink