Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: dubit (adjectiv) , dubita (verb tranzitiv) , dubiță (substantiv feminin)   
DUBITÁ vb. I. intr. a se îndoi; a sta la îndoială, a șovăi. II. tr. (rar) a pune la îndoială. (< lat. dubitare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dubitá vb., ind. prez. 1 sg. dubitéz, 3 sg. și pl. dubiteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DUBÍT, -Ă, dubiți, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre piei) Argăsit, tăbăcit. 2. (Despre in, cânepă etc.) M***t, topit, destrămat. – V. dubi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DUBÍT adj. v. argăsit, tăbăcit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DUBÍT s. v. argăseală, argăsire, argăsit, tăbăceală, tăbăcire, tăbăcit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DUBÍȚĂ s. v. autodubiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)