Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: dumeri (verb tranzitiv) , dumerire (substantiv feminin)   
DUMERÍRE s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) dumeri și rezultatul ei; lămurire, înțelegere, clarificare. [Var.: dumiríre s. f.] – V. dumeri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DUMERÍRE s. v. lămurire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dumeríre s. f., g.-d. art. dumerírii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DUMERÍ, dumeresc, vb. IV. Refl. și tranz. A pricepe sau a face să priceapă clar (după ce fusese nedumerit), a-și da sau a face să-și dea bine seama; a(-și) explica. [Var.: dumirí, domirí vb. IV.] – Din bg. domerja.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DUMERÍ ~ésc tranz. A face să se dumerească. /<bulg. domerja
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DUMERÍ mă ~ésc intranz. A-și da seama de o realitate, de un adevăr. /<bulg. domerja
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DUMERÍ vb. 1. a înțelege, a se lămuri, a pricepe, a ști, (reg.) a se nădăi, (fâg.) a se trezi. (Tot nu te-ai ~ ce-am vrut să-ți spun?) 2. v. lămuri.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) dumeri ≠ a (se) nedumeri
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A dumeri ≠ a nedumeri
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
dumerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dumerésc, imperf. 3 sg. dumereá; conj. prez. 3 sg. și pl. dumereáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)