DUMINICÁL, -Ă, duminicali, -e, adj. Care are loc duminică, de duminică. – Duminică + suf. -al (după fr. dominical).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
duminicál adj. m., pl. duminicáli; f. sg. duminicálă, pl. duminicále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DUMINICÁL ~ă (~i, ~e) și substantival 1) Care are loc duminica; de duminică. Întâlnire ~ă. Meci ~. 2) (despre publicații periodice) Care apare duminica. Revistă ~ă. /duminică + suf. ~al
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink