DUODENÁL, -Ă, duodenali, -e, adj. Al duodenului, privitor la duoden; care se formează în duoden. [Pr.: du-o-] – Din fr. duodénal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DUODENÁL, -Ă adj. Care ține de duoden; care se formează în duoden; al duodenului. [Cf. fr. duodénal].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DUODENÁL, -Ă adj. al duodenului, care se formează în duoden. (< fr. duodénal)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
duodenál adj. m. (sil. du-o-), pl. duodenáli; f. sg. duodenálă, pl. duodenále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DUODENÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de duoden; propriu duodenului. Colică ~ă. 2) Care se formează în duoden. Suc ~. [Sil. du-o-] /<fr. duodénal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink