DÚPLEX, duplexuri, s. n. 1. Procedeu sau (concr.) aparat care permite comunicarea simultană bilaterală între două posturi telegrafice sau telefonice. 2. Procedeu de reproducere în două culori a unor ilustrații monocrome (prin contrast). 3. Hârtie sau carton fabricate prin lipirea a două straturi. 4. Apartament construit pe două nivele. – Din fr. duplex.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DÚPLEX n. telec. 1): Sistem ~ sistem care asigură comunicația simultană a mai multor transmisiuni. 2) Mașină care imprimă pe ambele fețe ale unei țesături desene colorate care se suprapun. 3) Carton format din două straturi de pastă lipită prin presare. /<fr. duplex
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DÚPLEX s.n. 1. Sistem de telegrafie în care pe aceeași linie se pot face în același moment mai multe transmisiuni. 2. Mașină de imprimat cu role, care imprimă în mai multe culori pe ambele fețe ale unei țesături. 3. Hârtie sau carton format din două straturi de pastă lipite prin presare în stare umedă. ♦ (Poligr.) Procedeu de reproducere în două culori a ilustrațiilor monocrome în semitonuri. 4. Procedeu duplex = procedeu complex pentru elaborarea oțelurilor superioare constând din combinarea a două procedee siderurgice. 5. Apartament duplex = apartament construit pe două niveluri. 6. Parbriz lamelar fabricat din două plăci de sticlă specială, unite la cald sub presiune după ce s-a introdus între ele o folie de polivinil. 7. (Genet.) Organism care are două gene dominante pentru același caracter. [Pl. -xuri. / < fr., lat. duplex].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DÚPLEX s. n. 1. sistem de telegrafie în care pe aceeași linie se pot face în același moment mai multe transmisiuni. 2. mașină de imprimat cu role, care imprimă în mai multe culori pe ambele fețe ale unei țesături. 3. hârtie, carton din două straturi de pastă lipite prin presare. ◊ (poligr.) procedeu de reproducere în două culori a ilustrațiilor monocrome în semitonuri. 4. procedeu ~ = procedeu complex pentru elaborarea oțelurilor superioare, prin combinarea a două procedee siderurgice. 5. apartament (de lux) pe două nivele. 6. parbriz lamelar din două plăci de sticlă specială, unite la cald sub presiune, după ce s-a introdus între ele o folie pe polivinil. 7. (biol.) organism care are două gene dominante pentru același caracter. (< fr., lat. duplex, /5/ amer. duplex)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dúplex s. n. (sil. -plex), (aparate, mașini) pl. dúplexuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink