Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
DUUMVÍR, duumviri s. m. Magistrat din Roma antică însărcinat împreună cu un altul să exercite o anumită funcție. [Pr.: du-um-] – Din lat. duumvir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a