DĂLTUITÓR, -OÁRE, dăltuitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dăltuiește. [Pr.: -tu-i-] – Dăltui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
dăltuitór s. m. (sil. -tu-i-), pl. dăltuitóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DĂLTUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Meșter specializat în lucrări de dăltuire. /a dăltui + suf. ~itor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
dăltuitoáre s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. dăltuitoárei; pl. dăltuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink