ECHÉR, echere, s. n. 1. Instrument în formă de triunghi-dreptunghic, întrebuințat în desenul tehnic și în operațiile de trasare pentru desenarea și verificarea dreptelor paralele, a dreptelor perpendiculare cu o direcție dată; colțar. 2. Instrument topografic cu ajutorul căruia se orientează fixarea pe teren a aliniamentelor perpendiculare. – Din fr. équerre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ECHÉR s.n. 1. Instrument de forma unui triunghi dreptunghic care servește la trasarea paralelelor și ridicarea perpendicularelor, la verificarea unghiurilor drepte etc. 2. Instrument topografic cu care se trasează anumite unghiuri pe teren. [Pl. -re. / < fr. équerre].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ECHÉR s. n. 1. instrument de desen, triunghi dreptunghic, servind la trasarea perpendicularelor sau a paralelelor, la verificarea unghiurilor drepte etc. 2. instrument topografic pentru stabilirea a două aliniamente perpendiculare pe teren. (< fr. équerre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ECHÉR s. (TEHN.) 1. colțar, (rar) vinchel. (~ pentru desenul tehnic.) 2. v. dreptar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
echer (-ruri), s. n. – Instrument în formă de triunghi întrebuințat în desenul tehnic. Fr. équerre.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
echér s. n., pl. echére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ECHÉR ~e n. 1) Instrument în formă de triunghi dreptunghic, folosit pentru construirea și verificarea unghiurilor drepte sau pentru trasarea dreptelor paralele cu o anumită direcție dată. 2) Instrument folosit în topografie pentru trasarea anumitor unghiuri pe teren. /<fr. équerre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink