ECHINOCÓC, echinococi, s. m. 1. Vierme parazit din clasa cestodelor, care se dezvoltă ca larvă în unele organe ale rumegătoarelor, porcilor sau omului, iar ca adult în intestinul carnivorelor (Echinococcus granulosus). 2. Chist hidatic provocat de echinococ (1). – Din fr. échinocoque.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ECHINOCÓC s.m. Specie de tenie care trăiește ca parazit în corpul cornutelor mari și al câinelui. [< fr. échinocoque, cf. lat.sc. tenia echinococus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ECHINOCÓC s. m. vierme parazit în intestinul cornutelor mari, a cărei larvă se dezvoltă în ficatul mai multor mamifere. (< fr. échinocoque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
echinocóc s. m., pl echinocóci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ECHINOCÓC ~ci m. 1) Vierme parazit care trăiește în corpul unor animale (rumegătoare, porci etc.) sau al omului. 2) Chist provocat de acest vierme în diferite organe ale animalelor sau ale omului. /<fr. échuinocoque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink