ECTOPÍE s. f. (Med.) Poziție anormală a unui organ; heterotopie. – Din fr. ectopie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ECTOPÍE f. med. Poziție anormală a unui organ. /<fr. ectopie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ECTOPÍE s.f. Schimbare de loc. ♦ (Anat.) Deplasare sau poziție anormală (congenitală) a unui organ; heterotopie. [Gen. -iei. / < fr. ectopie, cf. gr. ek – în afară, topos – loc].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ECTOPÍE1 s. f. (anat., bot.) poziție anormală a unui organ. (< fr. ectopie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
-ECTOPÍE2 elem. „deplasare, dislocare”. (< fr. -ectopie, cf. gr. ektopos, în alt loc)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ectopíe s. f., art. ectopía, g.-d. ectopíi, art. ectopíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink