EFÉNDI s. m. invar. (Înv.) Titlu de politețe pus în Turcia, după un nume propriu, învățaților, funcționarilor; persoană care avea acest titlu. – Din tc. efendi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
eféndi s. m. – Domn (titlu turcesc dat demnitarilor civili). – Var. (înv.) afendi. Mr. afende. Tc. efendi (Șeineanu, III, 51; Ronzevalle 35), și acesta din ngr. ἀφέντης ‹ gr. αὐθέντης. Mr., direct din ngr.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
eféndi s. m. invar.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink