EFICIÉNȚĂ, eficiențe, s. f. Eficacitate. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. efficience.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EFICIÉNȚĂ f. Caracter eficient; eficacitate. [G.-D. eficienței; Sil. e-fi-ci-en-ță] /<fr. efficience, lat. efficiencia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EFICIÉNȚĂ s.f. Faptul de a fi eficient; eficacitate. [< fr. efficience, lat. efficientia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EFICIÉNȚĂ s. f. eficacitate; randament. ♦ ~ economică = raportul dintre rezultatele obținute în activitatea economică și eforturile depuse. (< fr. efficience, lat. efficientia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EFICIÉNȚĂ s. v. eficacitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Eficiență ≠ ineficiență
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
eficiénță s. f. (sil. -ci-en-), g.-d. art. eficiénței; pl. eficiénțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink