EFRACTÓR, -OÁRE, efractori, -oare, s. m. și f. Persoană care a comis o efracție. – Din fr. effracteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EFRACTÓR s.m. Infractor care a comis o spargere. [< fr. effracteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EFRACTÓR, -OÁRE s. m. f. infractor care a comis o spargere. (< fr. effracteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
efractór s. m. (sil. -frac-), pl. efractóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EFRACTÓR ~oáre ( ~óri, ~oáre) m. și f. Infractor care a comis o efracție. /<fr. effracteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
efractoáre s. f. (sil. -frac-), g.-d. art. efractoárei; pl. efractoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink