ELEBÓR, elebori, s. m. Plantă erbacee cu rizomul gros și ramificat, cu flori roșii aplecate în jos; spânz (Helleborus purpurescens). – Din fr. ellébore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELEBÓR s.m. Plantă erbacee cu rizomul gros și ramificat, cu flori roșii aplecate în jos; (pop.) spânz. [< fr. ellébore].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ELEBÓR s. m. plantă erbacee cu rizomul gros și ramificat, cu flori roșii; spânz. (< fr. ellébore)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ELEBÓR s. v. spânz.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
elebór s. m., pl. elebóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ELEBÓR ~i m. Plantă erbacee otrăvitoare cu tulpina e****ă, bifurcată, cu frunze lungi și flori aplecate în jos, al cărei rizom este folosit în scopuri medicinale; spânz. /<fr. ellébore
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink